Home

Toate locurile la acest spectacol au fost rezervate.

[visual_button url=”https://goo.gl/forms/CiFzWdN8JbScXfbF3″ style=”default” size=”medium” target=”_self”] Rezervă un loc la acest spectacol [/visual_button]

 

Cu: Trupa Playhood – Nicoleta Ghiță, Andreea Ioniță/Natalia Dragne, Alex Manolache, Toto Horvat, Antonio Belea, Habet Gilbert Ionuț, Marian Costache

Text și coordonator scenic: Ionuț Oprea
Scenografie: Anca Hristina Lipoviceanu
Muzica: Sever Andrei

Made in Ferentari

Când ați fost ultima dată în Ferentari? Mai mult: când ați fost ultima dată pe Aleea Livezilor din Ferentari, în ghetou? Voi știți ce e acolo? Știți cum se trăiește?

Cu tovarășii, cu drogurile, cu heroina, cu seringile în vene și pe jos, printre copii, cu gunoaiele în stradă, cu barbugii, cu băieții de cartier, cu peștii și fetele ieșite la produs, cu șuții, cu oamenii în căutarea următoarei bile, cu viața între două doze, cu marile speranțe, cu lumea abandonată, de noi, ceilalți, civilizații?  

Dacă nu ați fost, să mergeți, pentru că Home e un spectacol izvorât din cea mai profundă Românie, dintr-un univers post-industrial fermecător și tragic, precum un roman de Irvie Welsh, scoțianul care ne-a dat Trainspotting.

Trupa de teatru PlayHood se forma în 2012, la Școala nr.136 din Ferentari, coordonată de atât de generosul Ionuț Oprea. E o formă a copiilor de a evada din iadul care i-ar fi putut aștepta, de a ieși din sărăcie și din orizontul îngust.

Pentru că dincolo de mizeria inerentă a unei lumi de care am uitat, acolo, în Ferentari, există enormă, neștiută, această mare bogăție și mare frumusețe: umanitatea.

Mai întâi, copiii au jucat „Povestiri din curtea școlii”, spectacol bazat pe viața de cartier. La sfârșitul anului trecut, avea loc premiera celui de-al doilea spectacol al trupei – „Home”, găzduit de Godot Cafe-Teatru, un spectacol despre alegerea de a visa. De a visa cu adevărat, trebuie să precizăm.

E un spectacol profund care pleacă de la ideea că „oricine poate să reușească orice, atâta timp cât crede cu adevărat în visul său și luptă cu toată convingerea pentru a-l face posibil”.

Este și un motivațional, bineînțeles că este, fiindcă se conturează o pledoarie pentru obstacole depășite și posibilitatea reușitei, indiferent de condiții, iar actorii din Ferentari pledează cântând, dansând, jucând cu adevărat!

Nu ar trebui să vă spunem sfârșitul, dar vi-l spunem: acești tineri sfârșesc prin a-i convinge pe toți spectatorii că o lume mai bună este chiar în față, e chiar în față. Visele noastre, acțiunile noastre pot face realitate. Inacțiunea, știți, nu e o soluție.

text de Alina Vîlcan

[visual_button url=”https://caleido.ro/editia-a-ii-a/” style=”default” size=”medium” target=”_self”]Înapoi la program[/visual_button]